Să zicem că ești o femeie singură și întâlnești un tip. Să presupunem că ești atrasă de tipul ăsta. Dar ce este oare această atracție cu adevărat? Partea instinctuală, primală a creierului tău, partea responsabilă de perpetuarea speciei, îți comunică faptul că tu și acest tip puteți crea ceva unic – de obicei un copil, dar poate fi orice nou proiect unic pe care numai voi doi l-ați putea aduce în această lume. Acum, în cazul în care, primul lucru pe care îl faci atunci când începi această relație este să împiedici procreerea, sau dacă pur și simplu nu îți (mai) dorești copii, trebuie să fii foarte sinceră cu tine însăți și să înțelegi că nu un copil este ceea ce vei crea cu această persoană. nohh…!!! Pare atât de logic, nu-i așa?
Deci, cu această perspectivă dată la o parte, ce altceva oare ați putea crea împreună? Nu prea contează. Ceea ce contează este că, în scopul de a crea ceva cu o altă ființă, este nevoie de colaborare. Trebuie să existe un flux, o înțelegere și o acceptare a punctelor forte și a punctelor slabe ale celuilalt, o capacitate de a petrece timp unul cu celălalt într-un mod care să fie hrănitor și productiv pentru ambii. Să ne oprim aici pentru o clipă.
Cele mai multe relatii încep în zilele noastre tumultuos, fierbinte, senzual, inconștient, oamenii își fac planuri de viață încă de la primele întalniri, poate chiar uitând de angajamentele lor pre-existente și doar plonjând în acest context nou, uimitor pe care îl simt atât de minunat!!!… Aceste circumstanțe fac imposibilă o evaluare exactă, onestă a celeilalte personae – și, cel mai important, a capacității proprii de a interacționa sănătos cu această flacără nouă… Iată câteva întrebări de luat în considerare ( și, da, răspunul cinstit la aceste întrebări va lua timp și o conștientizare profundă a realității):
• Îți place cu adevărat această persoană? Îți place vocea lor, cum arată fața lor atunci când vorbesc, cum se mișcă corpul lor atunci când realizează anumite sarcini de zi cu zi? Îți place de ei atunci când au o răceală sau atunci când înjură din cauza unui blocaj în trafic?
• Îți place universul acestei persoane? Îți plac lucrurile despre vorbesc, viziunea lor de viață, ceea ce îi pasionează, ceea ce umple viața lor de zi cu zi?
• Te simți confortabilă cu cantitatea de timp pe care sunt capabili/dispuși să ți le acorde? Ești în regulă cu programul lor, cantitatea de timp pe care o petrec la locul de muncă, cu prietenii, sau cufundați în pasiunile lor?
• Îți place modul în care trăiesc? Mediul lor, stilul lor de decorare al casei, lucrurile pe care le apreciază și prețuiesc, locul unde merg la cumpărături sau de agrement?
• Ești interesată de ceea ce are valoare în viața lor? Ar putea fi orice – de la sistemul lor de valori la emisiunile TV preferate, prietenii lor, idiosincraziile lor personale, hobby-urile lor, ceea ce îi face unici?
• Vezi vreo asemănare cu foștii tăi parteneri sau cu vreunul dintre părinții tăi?
Dacă răspunsul tău cinstit, autentic la cele mai multe dintre aceste întrebări este NU, va trebui să conștientizezi că nu ești atrasă de această persoană!!! ci ești atrasă de nevoia ta interioară de a experimenta o viață plină de frustrări, furie, compromisuri eterne, dezamăgire, anxietate, rușine și tristețe. Ești atrasă de continuarea scufundării tale în vechile tipare pe care pur și simplu ți-e frică să le evaluezi și ai nevoie de această oglindă sub forma unei alte persoane, unde poți proiecta pe ea problemele tale interioare. Ești atrasă de o circumstanță în care vei putea afirma (iar și iar), după ani și ani de durere: Oh, e vina lor!!!
Iată câteva moduri prin care încercăm, de regulă, să ne voalăm fața de la realitatea relațiilor de cuplu, pentru ca să putem continua să trăim în lumea fanteziei:
• “Da, dar mă simt atât de bine în jurul acestei noi persoane!!“- Desigur, simți același tip de bine ca atunci când îmbrățișezi sticla de alcool, drogurile, jocurile de noroc, munca interminabilă… orice ai favorizat în viața ta ca metodă de a fugi de realitate!!
• “Da, dar voi face compromisuri și ei vor face compromisuri și totul va funcționa bine în cele din urmă pentru că ne iubim“. Ei bine, întrebarea mea este: cum poți iubi o persoană la care nu-ți place aproape nimic??? Nu, nu, ceea ce se întâmplă aici este de fapt o formă ascunsă de manipulare, prin care te convingi și pe tine și pe alții că vei reuși să transformi această persoană în persoana care îți servește ție și nevoilor tale, ignorând și ștergând total cine este această persoană de fapt!!
• “Da, dar dacă aștept persoana perfectă, aș putea rămâne singură“- Da, s-ar putea. Este de datoria ta să decizi dacă te simți mai bine într-o relație în care partenerul nu-ți place și nu-ți corespunde, sau să fii singură, cel puțin pentru o vreme.
Nu ești îndrăgostită de această persoană. Nu ești atrasă de această persoană. O să fiu aici foarte vulgară: ai doar o mâncărime care, asumată și trăită la valoarea ei, poate fi chiar fantastică în contextul potrivit. Din punct de vedre emoțional însă, îți este pur și simplu prea frică să părăsești calea ta cunoscută, modul confortabil de a îți trăi viața. Și prin confortabil nu vreau să spun bun și hrănitor, ci vreau să spun modul real, intim, familiar în care te simți zi de zi. Adevărata muncă de introspecție este singurul lucru pe care eu personal îl știu, care îți va permite să vezi în mod clar de ce crezi că meriți să trăiești această viață. Abia atunci vei putea schimba în cele din urmă modul în care relaționezi cu tine și cu ceilalți.